Glosar
LITERA A
asteroid = (sau "planetoid") o roca de marime medie orbitând în jurul Soarelui, mai mica decât o planeta dar mai mare ca un meteoroit
asteroid = asteroizii primesc o serie când sunt descoperiti, pentru a se sti în ce ordine au fost descoperiti.
aurora = stralucire în ionosfera unei planete datorata interactiunii între câmpul magnetic al planetei si particulele încarcate provenite de la Soare
aurora boreala = fenomen provocat de interactiunea dintre vântul solar, câmpul magnetic al Pamântului si atmosfera superioara. Se produce în emisfera nordica dar un fenomen similar denumit aurora astrala apare si în emisfera sudica.
LITERA B
Bond, William Cranch 1789-1859 = Unul dintre primii astronomi americani importanti; provenit dintr-o familie saraca, lipsit de educatie el a ajuns totusi directorul Observatorului Universitatii Harvard unde a studiat planeta Saturn si (cu ajutorul lui Lassell) a descoperit satelitul sau, Hyperion.
Brahe, Tycho 1546-1601 = (cunoscut si ca Tyge Ottesen) Astronom danez ale carui precise observatii au format baza pentru legea miscarii planetare formulata de Johann Kepler. (mai multe la Noble Dane: Imagini ale lui Tycho Brahe, de la Muzeul de Istorie a Stiintei din Oxford
LITERA C
coronagraf = telescop special care stopeaza lumina Soarelui pentru a putea observa atmosfera solara
LITERA D
disc = suprafata vizibila a Soarelui (sau a unui corp ceresc)
LITERA E
excentricitate = excentricitatea unei elipse (orbita planetelor) este raportul dintre focar si axa mare. Se poate exprima ca (ra-rp)/(ra+rp) unde ra este apoapsa si rp este periapsa.
LITERA F
fuziunea nucleara = Proces nuclear în care mai multi nuclei mici se combina pentru a da nastere unuia mai mare a carui masa este usor mai mica decât suma celorlalti. Diferenta este convertita în energie prin celebra formula a lui Einstein E=mc2. Aceasta este sursa energiei Soarelui, deci (aproape) a întregii energii a Pamântului.
LITERA G
Lunile Galileene = Cele 4 luni mari ale lui Jupiter: Io, Europa, Ganymede si Callisto; descoperite independent de Galileo si Marius. (Galileo a propus ca ele sa fie numite Stele Mediceene, în onoarea lui Cosimo II de Medici; numele actuale au fost atribuite de Marius)
Galileo Galilei 1564-1642 = Astronom si fizician italian. Primul care a folosit un telescop pentru a studia stelele. Descoperitorul primilor sateliti ai unui corp extraterestru. A fost un sustinator puternic al teoriei heliocentrice a lui Copernic. Biserica a reactionat declarându-l eretic. Biserica a continuat sa-si sustina pozitia proprie timp de 350 ani si Galileo a fost exonerat abia în 1992.
orbita geosincrona = o orbita directa, circulara, cu mica înclinatie în care viteza satelitului coincide cu viteza planetei. Un vehicul spatial pare sa stea în aceeasi pozitie undeva deasupra suprafetei planetei
LITERA H
heliocentric = Avand Sorele în centru, vezi Copernic, Kepler, Galileo.
heliopauza = punctul în care vântul solar intersecteaza mediul solar sau vântul solar al altor stele
heliosfera = spatiul dintre marginile heliopauzei date de Soare si sistemul solar
Herschel, Sir William 1738-1822 = Astronom britanic care a descoperit Uranus si a catalogat mai mult de 800 stele duble si 2,500 de nebuloase.
Hubble, Edwin Powell 1889-1953 = Astronom american ale carui observatii au dovedit ca galaxiile sunt "universuri insula" si nu nebuloase în interiorul propriei noastre galaxii. Aceasta a constituit relatia liniara dintre distanta galactica si viteza cu care ea se misca. Telescopul Hubble este numit în onoarea sa.
LITERA I
inclinatie = constituie unghiul dintre planul orbitei unei planete si ecliptica; înclinatia unei orbite a unui satelit este unghiul dintre planul orbitei sale si planul ecuatorului principal.
LITERA L
limb = marginea exterioara a unui disc al unui corp ceresc
an-lumina = 9.46053e12 km (= 5,880,000,000,000 mile = 63,239 AU); distanta parcursa de lumina într-un an. pus bazele Observatorului dinanale" si deci ca pe planeta se afla fiinte inteligente. Succesorii sai au descoperit ulterior Pluto.
luna - ca durata = Perioada medie scursa între 2 luni pline succesive, egala cu 29 zile 12 ore 44 minute. Se mai numeste luna sinodica.
LITERA M
macula = punct întunecat.
magnitudine = Grad de luminozitate al unui corp ceresc, masurat pe o scara numerica pe care cea mai luminoasa stea are magnitudinea de -1.4 si cea mai putin vizibila stea are magnitudinea 6. Pierderea unei unitati pe aceasta scara reprezinta o crestere de luminozitate cu un factor de 2.512. Se mai numeste magnitudine aparenta.
meteor = (stea calatoare, stea cazatoare) o dâra luminoasa pe cer provocata de intrarea în atmosfera Pamântului a unui meteoroid sau a unei mici particule de gheata. Cele de mari dimensiuni se numesc mingi de foc sau bolizi
meteorit = o roca de origine extra-terestra existenta însa pe Pamânt
meteoroid = o roca mica orbitând în jurul Soarelui, mai mica decât un asteroid
minge de foc = un meteor mai luminos decât o magnitudine de -3
LITERA O
opozitie = O planeta superioara se spune ca este în opozitie când este direct pe partea opusa Pamântului fata de Soare. Uzual aceasta este si distanta minima la care planeta se apropie de Pamânt si când este cel mai vizibila.
LITERA P
planete minore = Termenul oficial folosit pentru asteroizi.
pitic alb = Stea alba cu o temperatura de suprafata crescuta si cu luminozitate intrinseca scazuta cu masa aproximativ egala cu a Soarelui dar cu o densitate mult mai mare.
pitic maro = Un obiect care are o masa între 0.013 si 0.080 din cea a Soarelui (13 pâna la 80 de ori masa lui Jupiter: prea mic pentru o fuziune nucleara dar destul de mare pentru o fuziune cu deuteriu. Sunt mai mari decât planetele dar mai mici decât stelele.
planeta = Obiect orbitând o stea si care nu e un pitic maro dar este mai mare decât un asteroid. Suna cumva ambiguu, caci în sistemul nostru solar, planeta ar însemna una dintre Mercur, Venus, Pamântul, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto. Toate planetele cunoscute orbiteaza alte stele deci ambiguitatea nu exista. Dar când este vorba despre a descoperi planete terestre si obiecte mai mici, devine necesara o definire mai exacta a termenului.
planeta inferioara = Mercur si Venus se numesc planete inferioare caci orbitele lor sunt mai apropiate de Soare decât orbita Pamântului (Celelalte se numesc planete superioare)
planeta superioara = Planetele Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto se numesc planete superioare pentru ca orbitele lor se afla mai departe de Soare decât orbita Pamântului (Mercur si Venus se numesc planete"inferioare")
LITERA R
raza cosmica = particula extrem de puternic încarcata energetic
rezolutie = cantitatea de detalii prezente într-o imagine; o rezolutie mica ne priveaza de capacitatea de a înregistra detaliile, una crescuta nu.
LITERA S
sideral = legat de stele. Rotatia siderala este masurata relativ la stele si nu relativ la Soare.
siderala - luna = Perioada medie a unei miscari de revolutie a lunii în jurul Pamântului, relativ la o stea fixa, egala cu 27 zile, 7 ore, 43 minute în unitati de timp solar.
stelara - clasificarea = Stelele primesc un nume format dintr-o litera si un numar ce exprima natura liniilor spectrale, care corespund grosier temperaturii de suprafata. Clasele în care sunt împartite sunt: O, B, A, F, G, K, si M. O pentru stelele cele mai fierbinti, M pentru cele mai reci. Numerele sunt utilizate doar pentru a împarti clasele mari în subdiviziuni. Stelele de clase O si B sunt foarte rare si luminoase. Stelele de clasa M sunt des întâlnite dar slabe ca intensitate luminoasa. Soarele face parte din clasa G2.
pata solara = zona întunecata ce poate fi vazuta pe suprafata fotosferei de pe Soare . Sunt de fapt concentrari de flux magnetic, de obicei apare în clustere sau grupuri. Pare întunecata deoarece este mai rece decât fotosfera care o înconjoara.
LITERA T
terra = portiune extinsa de Pamânt
tessera = portiunea poligonala texturata(cu un "model") de teren
tholus = deal sau munte ascutit
LITERA U
umbra = regiunea centrala, întunecata a unei pete solare.
unitate astronomica (AU) = 149,597,870.691 km; distanta medie de la Pamânt la Soare. 1 AU este o distanta mare, cu 160Km/ora ar fi nevoie de peste 100 ani ca sa strabatem 1 AU
urias rosu = Stea care are o temperatura de suprafata scazuta si un diametru relativ mare la cel al Soarelui.
LITERA V
viteza luminii = 299,792,458 metri/sec (186,000 mile/secunda). Teoria Relativitatii a lui Einstein arata ca nimic nu poate calatori cu viteza
recomandat Cadouri.ro
Acest material este parte integranta a documentatiei ce insoteste certificatul de inregistrare stea, precum si harta stelara, ambele achizitionate din magazinul on-line Cadouri.ro.
Pentru detalii privind achizitia unei stele si denumirea acesteia, va invitam sa accesati HOMEPAGE/denumeste o stea, selectand pachetul dorit, Astro-Standard, Astro-Lux, Astro-Vip.
Niciun cadou nu e mai bine primit decat steaua de pe cer!
